După mai multe zile de scăderi, prețul gazelor naturale cu livrare spot coboară sub nivelul de 120 de euro/MWh. Prețul pentru lunile viitoare scade și el, dar nu a ajuns atât de jos.
Prețul spot al gazelor naturale cu livrare în data de 5 octombrie la Bursa Română de Mărfuri a scăzut accentuat, urmând tendința ultimelor zile. Astfel, prețul mediu a coborât la 596 de lei/MWh (120 de euro), de la 612 de lei cu o zi în urmă și 744 de lei/MWh cu două zile în urmă. Este adevărat că volumele tranzacționate au fost destul de mici zilele acestea în piața spot din România (nici 8 GWh de gaze tranzacționați în 4 octombrie – excepția a fost ziua de duminică, atunci când s-au tranzacționat, intraday, 23,7 GWh de gaze, o cantitate enormă pentru piața intrazilnică din România.
Despre cotații forward nu putem vorbi pentru că ultima tranzacție, cu livrare luna următoare, a fost în 28 septembrie. Lucrurile sunt parțial explicabile prin faptul că mare parte din consumul de gaze pentru perioada rece, alimentat cu gaze din producția internă, este vândut în condiții de facto reglementate, la un preț de 150 de lei/MWh.
Scăderi masive ale cotațiilor spot s-au întregistrat și pe piețele externe. Astfel, la hubul vienez, Central European Gas Hub, prețul de tranzacționare al gazului cu livrare în 5 octombrie a ajuns la doar 112 euro/MWh (cel mai mic preț al zilei a fost de 98 de euro, ceva nemaivăzut de multă vreme) după mai multe zile de scăderi – 138 de euro cu o zi în urmă, 162 de euro cu două zile în urmă.
De remarcat totuși că la hubul vienez cotațiile forward , deși au coborât, nu au scăzut atât de jos. Astfel, gazul cu livrare luna viitoare s-a tranzacționat ieri la 161 de euro, cel pentru decembrie la 170 de euro, iar cel cu livrare în primul trimestru al anului viitor la 181 de euro/MWh.
Ce se întâmplă
Ca o cauză generală, se pare că am putea avea o lună octombrie ceva mai caldă decât de ce se așteptau jucătorii din piață și, ca atare, pe lângă un consum care va fi mai mic decât cel prognozat, este posibil ca unii chiar să ajungă să vândă în piețele spot din gazele contractate deja pentru consumul clienților. Pe de altă parte, cum nivelul de înmagazinare a depășit 90% în Europa (era 89% pe 2 octombrie) este posibil ca presiunea pe preț să mai scadă, cel puțin pentru moment, în ciuda absenței gazului din Rusia care sosea prin Nord Stream. Nu trebuie uitat și că, la nivelul Europei Occidentale, consumul de gaze a scăzut cu circa 10% față de nivelul anului trecut.
Pe de altă parte, pentru zona noastră, se pare că inaugurarea mult așteptatului Interconcector Grecia-Bulgaria (IGB), prin care ajung în nordul Balcanilor gaze azere din sistemul de conducte TANAP-TAP, contează în stabilirea prețurilor, chiar dacă, pentru moment, transportă maxim 3 milioane de metri cubi de gaze pe zi. Cantitatea suplimentară îi ajută pe vecinii bulgari să înmagazineze mai mult în depozitele lor și, de ce nu, ar fi posibil ca în depozitele de la noi să se înmagazineze acum și gaz pentru consumul Bulgariei sau al Republicii Moldova, mai ales în condițiile în care moldovenii, amenințați din nou cu reducerea livrărilor de către Gazprom, au fost obligați să cumpere din altă parte și îl pot ține în depozitele noastre.
Potrivit datelor din 4 octombrie seara, de exemplu, în România s-au înmagazinat 16 milioane de metri cubi de gaze în acea zi, la o producție internă de 25 de milioane și importuri nete de alte 6,5 milioane. În plus, ieri dimineață în conductele Transgaz era mai mult gaz decât nivelul optim (indicatorul line pack), aproape de 80 de milioane de metri cubi, în condițiile în care limita superioară a optimului este de 78 de milioane – spre seară a scăzut, într-adevăr la 76,7 milioane.
