Potențialul României în eolian offshore: 22.000 MW instalați în turbine fixe, 55 TWh producție anuală de electricitate – EPG

Energy Policy Group arată, într-un comunicat de presă, că producția de energie electrică din turbinele eoliene fixe care se pot instala în Marea Neagră românească este aproape egală cu cât produc acum toate centralele electrice din țară.

“Energia eoliană offshore poate fi un pilon pentru atingerea obiectivului de neutralitate climatică a continentului european în 2050. Europa are resurse eoliene offshore semnificative și un avantaj tehnologic apreciabil la nivel global. Exploatarea acestui potențial este obiectivul viitoarei Strategii pentru energie regenerabilă offshore a Comisiei Europene, ce urmează a fi publicată în cursul lunii noiembrie. Se așteaptă ca Strategia UE să susțină o dezvoltare rapidă a resurselor eoliene offshore, de la o capacitate instalată de 20 GW în momentul de față, până la un maximum estimat de 450 GW în 2050”, arată EPG.

Iată ce mai arată think-tank-ul pe această temă:

Studiul realizat de Energy Policy Group (EPG), Romania’s Offshore Wind Energy Resources: Natural Potential, Regulatory Framework, and Development Prospects analizează potențialul de energie eoliană offshore al României, identificând o capacitate naturală potențială de 94 GW, din care 22 GW folosind turbine fixe. Producția anuală de energie rezultată ar putea ajunge la 239 TWh, din care 54,4 TWh produși de turbine fixe. (Producția actuala a României este de circa 60 TWh de electricitate – n.red.)

Producerea de energie din surse eoliene offshore oferă avantaje importante: un număr ridicat de ore de funcționare, variabilitate scăzută și, implicit, erori de prognoză mai mici și costuri de echilibrare reduse față de energia eoliană onshore și cea fotovoltaică.

Valorificarea resurselor eoliene offshore presupune dezvoltarea porturilor din proximitate, acestea fiind esențiale atât în etapa de fabricare a anumitor componente, dar și în fazele de instalare, operare și mentenanță. De asemenea, acest potențial oferă o perspectivă de a investi în capacități de producere și consum a hidrogenului curat, precum și de creare a unor lanțuri valorice industriale pe plan național în domeniul energiei eoliene offshore și a hidrogenului, cu impact pozitiv asupra numărului de locuri de muncă la nivel național. Prin prisma multiplelor oportunități de finanțare, atât publice și cât private, disponibile pentru România, momentul actual este propice lansării investițiilor în capacități eoliene offshore situate în Marea Neagră.

O mare parte a zonei economice exclusive a României este formată din zone de adâncime (>50 m), fiind potrivită doar pentru turbinele instalate pe platforme plutitoare. În Europa, au fost construite recent proiecte eoliene offshore la aproximativ 60 km de țărm, o distanță care se află chiar în zona de tranziție între ape de mică și mare adâncime în cazul României.

Studiul EPG identifică două potențiale clustere cu condiții favorabile pentru o primă etapă de dezvoltare a energiei eoliene offshore bazată pe folosirea turbinelor fixe: un cluster ce permite un factor de capacitate de 33-35% și adâncimi sub 50 m, la 40-60 km de țărm. Acest cluster oferă un echilibru între resursa eoliană și costurile de realizare a rețelei electrice offshore, bazat pe posibilitatea injectării energiei electrice în stația Constanța Sud și pe proximitatea față de Portul Constanța. Un al doilea cluster oferă resurse eoliene marginal mai bune, dar rețeaua electrică existentă se află la o distanța considerabil mai mare de țărm, iar conexiunea cu aceasta ar trebui realizată prin Delta Dunării, o zonă protejată.

În viitorul apropiat, o coordonare avansată a planificării este esențială pentru a optimiza costurile realizării infrastructurii offshore, începând cu faza de planificare spațială în domeniul maritim. Guvernul trebuie să pregătească, prin implicarea substanțială a actorilor relevanți, Planul Spațial Maritim național (MSP), așa cum este necesar potrivit Directivei MSP a Uniunii Europene. Acest plan este de o importanță critică pentru promovarea intereselor statului și evitarea fricțiunilor dintre activitățile maritime potențiale și prioritățile strategice.

De asemenea, este oportună crearea unui cadru regional de cooperare și integrare cu Bulgaria în acest sector. Un proiect eolian offshore comun va fi benefic atât pentru creșterea gradului de conectare a rețelelor, cât și în perspectiva cuplării piețelor de electricitate ale celor două state membre.

Este necesară depășirea limitărilor sistemului național de transport energie electrică în regiunea Dobrogea, o zonă în care operează deja capacități onshore semnificative de producere a energiei, atât regenerabile, cât și nucleare, acestea urmând să fie suplimentate, la rândul lor, în următorii ani.

Studiul poate fi descărcat de aici: https://www.enpg.ro/romanias-offshore-wind-energy-resources-natural-potential-regulatory-framework-and-development-prospects/

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *