enel
enel

Care sunt avantajele reabilitării termice a blocurilor, cum poate costa mai puţin şi ce s-a făcut în România până acum

Reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe este un proces care merge destul de greoi, în ciuda avantajelor evidente pe care le aduce, atât pentru proprietarii apartramentelor din blocurile vechi, cât şi pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon la nivel naţional. Evoluţiile şi cifrele, mai jos

De ce este nevoie de reabilitare termică?

Majoritatea blocurilor de locuinţe din România, construite după proiecte elaborate în perioada 1950 – 1990, prezintă un nivel scăzut de izolare termică, iar aceasta se traduce în facturi mari pentru încălzire. Pe perioada iernii, mare parte din căldura unui apartament se pierde din cauza gradului redus de izolare termică, deşi locatarii o plătesc. Un apartament cu 2 camere dintr-un bloc din România consumă de două ori mai multă energie termică decât un apartament din alte ţări europene. Acest lucru duce la facturi mari la întreţinere, care vor fi şi mai mari mai ales în Bucureşti, dacă situaţia rămâne aşa, în condiţiile în care se discută despre eliminarea subvenţiei generalizate pentru încălzire, de care beneficiază toată lumea, prin tariful mai mic decat costul.

O ilustrare grafică a cum se pierde căldura:

Ce înseamnă reabilitarea termică

-izolarea termică a pereţilor exteriori;

-înlocuirea ferestrelor şi a uşilor exterioare existente, inclusiv tâmplăria aferentă accesului în blocul de locuinţe, cu tâmplărie performantă energetic;

-termo-hidroizolarea terasei/termoizolarea planşeului peste ultimul nivel în cazul existentei şarpantei;

– izolarea termică a planşeului peste subsol, în cazul în care prin proiectarea blocului sunt prevăzute apartamente la parter;

-lucrări de demontare a instalaţiilor şi a echipamentelor montate aparent pe faţadele/terasa blocului de locuinţe, precum şi remontarea acestora după efectuarea lucrărilor de izolare termică;

– lucrări de refacere a finisajelor anvelopei;

-lucrări de intervenţie la instalaţia de distribuţie a agentului termic pentru încălzire aferentă părţilor comune ale blocului de locuinţe, dacă este cazul

Cum se finanţează reabilitarea şi ce s-a făcut până acum

În România se derulează, de mai mulţi ani, un program de reabilitare termică finanțat parţial de stat. Prin el, Asociaţia de proprietari plăteşte 20% din costul total al executării lucrărilor de intervenţie (costuri care se impart între proprietari), 50% vin de la bugetul de stat, prin Ministerul Dezvoltării, în limita fondurilor aprobate anual pentru Programul de reabilitare termică, şi 30% de la bugetul local, în limita fondurilor aprobate anual în acest scop. Programul merge însă destul de încet.

Există un al doilea program, cu fonduri europene pe care statul le accesează. Tehnic, este vorba despre Programul Operațional Regional 2014-2020 (POR), care finanțează investiții pentru creșterea eficienței energetice prin intermediul Axei prioritare 3: Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon, Prioritatea de Investiții 3.1. – eficienţă energetică în clădiri publice, clădiri rezidenţiale şi iluminat public. Conform centralizărilor ANRE, în 2018, au fost reabilitate termic 279 de blocuri, adică circa 19.596 de apartamente, beneficiind de aceste fonduri. În total, din bani europeni au fost folosiţi în acest scop 77 de milioane de euro.

Ambele programe se derulează prin primării.

Până la finalul anului 2018, au fost reabilitate circa 170.000 de apartamente, adică doar 7% din locuințele care necesită renovare, potrivit datelor Profit.ro. Deci programele ar trebui accelerate.

Avantajele reabilitării termice, pentru proprietar

Reabilitarea termică a blocului în care locuiţi va reduce factura de întreţinere pe perioada iernii cu până la 40%.

Pe timp de vară, locuinţele izolate asigură confortul termic fără cheltuieli suplimentare pentru aerul condiţionat, în multe cazuri.

Reabilitarea termică duce la dispariţia fenomenului de igrasie.

Reabilitarea termică presupune şi refacerea faţadelor blocurilor. În prezent elementele de construcţii ale faţadelor sunt în cele mai multe cazuri deteriorate şi cu potenţial risc de prăbuşire.În plus,  în urma reabilitării, mediul în care trăim se va înfrumuseţa considerabil.

Avantajele reabilitării termice, pentru comunitate

Acesta ţin, în special, de reducerea emisiilor de dioxid de carbon, în condiţiile în care România are de îndeplinit ţinte asumate de reducere a lor, la nivel național, iar, cu totul, clădirile pot contribui cu circa 30% la îndeplinirea ţintelor asumate prin Programul național de energie şi schimbări climatice pentru anul 2030. Adică o reducere globală a emisiilor de 0,83 milioane de tone echivalent petrol, doar pe segmentul eficientizării consumurilor clădirilor, dacă s-ar face tot ce trebuie făcut.

Am ales să exemplificăm grafic cum se reduce această “amprentă” de carbon, prin reabilitarea termică a unui bloc de locuinţe convențional, de tip parter plus patru nivele, cu 40 apartamente, având suprafaţa locuibilă de 43,55 mp şi suprafaţa utilă de 56,60 mp.

Surse: Ministerul Dezvoltării, ANRE, Profit.ro

NOTĂ: Acest articol face parte dintr-o campanie de informare și educare din cadrul proiectului România Eficientă, derulat de Energy Policy Group (EPG) în parteneriat cu OMV Petrom, ANRE, ASRO și Universitatea Politehnica București. România Eficientă își propune să ajute la atingerea țintelor de eficiență energetică ale României stabilite prin Directivele UE pentru anul 2030 în privința reducerii emisiilor de carbon și a creșterii eficienței energetice. Mai multe detalii găsiți pe site-ul romania-eficienta.ro.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *