Nord Stream 2

Statele UE au aprobat, sub preşedinţia României, compromisul franco-german cu privire la transportul gazelor. Vizat: gazoductul Nord Stream 2, construit de Gazprom

Cele 28 de state membre ale Uniunii Europene au căzut vineri de acord asupra unei poziţii comune privind revizuirea reglementărilor în domeniul transportului gazelor naturale, care vizează în special proiectul gazoductului Nord Stream 2, pe baza unei soluţii de compromis avansată de Franţa şi Germania, au declarat vineri pentru AFP o serie de surse diplomatice. Preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene a obţinut vineri mandatul pentru iniţierea negocierilor cu Parlamentul European pe revizuirea Directivei privind gazele naturale. 

Preşedinţia română a Consiliului UE a anunţat pe Twitter că s-a ajuns la un acord între statele membre. Acesta acord va permite demararea negocierilor cu Parlamentul European pentru revizuirea Directivei europene cu privire la gazele naturale. Modificările avut în vedere au drept obiectiv aplicarea regulilor de pe piaţa comună a energiei şi gazoductelor al căror punct de plecare se află în ţări terţe.

Această revizuire, propusă de Comisia Europeană, este percepută ca o dorinţă a executivului comunitar de a reglementa mai bine proiectul gazoductului Nord Stream 2, care este în prezent construit între Rusia şi Germania, via Marea Baltică. Potrivit Bruxelles-ului, acest proiect pune în discuţie independenţa energetică a UE şi securitatea aprovizionării cu gaze naturale.

Potrivit surselor diplomatice citate de AFP, mandatul acordat preşedinţiei române reflectă o soluţie de compromis transmisă vineri de Franţa şi Germania.

„Am ajuns la un acord care nu a fost posibil decât graţie cooperării strânse între Franţa şi Germania, sub preşedinţia română a Consiliului UE” a declarat cancelarul german Angela Merkel într-o conferinţă de presă organizată la Berlin.

Franţa şi Germania au fiecare companii implicate în proiectul Nord Stream 2.

Citeşte şi:

Provocarea anului 2019 pentru noi: Cu România la preşedinţie, UE vrea să emită o lege care loveşte în interesele Rusiei şi în afacerile unor mari firme europene

Pe de altă parte, preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene a obţinut vineri mandatul pentru iniţierea negocierilor cu Parlamentul European pe revizuirea Directivei privind gazele naturale, conform unui comunicat postat pe site-ul Guvernului român. 

„Preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene a înregistrat astăzi un progres remarcabil obţinând mandatul pentru iniţierea negocierilor cu Parlamentul European pe unul dintre cele mai sensibile şi mai importante dosare legislative ale agendei europene – revizuirea Directivei privind Gazele Naturale. Demersul iniţiat de Preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene a beneficiat de o largă susţinere din partea statelor membre. Dosarul a fost gestionat în coordonarea directă a prim-ministrului, dată fiind complexitatea şi impactul acestuia pentru funcţionarea pieţei interne şi pentru consolidarea securităţii energetice a Uniunii Europene, dosar de importanţă geostrategică”, se menţionează în comunicat.

Propunerea de directivă are ca obiectiv asigurarea un cadru de reglementare uniform şi transparent la nivelul Uniunii, prin extinderea aplicării normelor comune europene la proiectele de interconectare în domeniul gazelor naturale cu state terţe.

„Succesul de astăzi, înregistrat după negocieri extrem de dificile la nivelul Consiliului Uniunii Europene de peste un an de zile, precum şi sprijinul semnificativ din partea statelor membre acordat Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene evidenţiază încă o dată angajamentul nostru comun – state membre şi instituţii europene – de a acţiona în beneficiul întregii Uniuni Europene”, se mai arată în comunicat.

În baza mandatului acordat de statele membre, Preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene intenţionează să iniţieze, în cel mai scurt timp, negocierile cu Parlamentul European, pentru finalizarea dosarului cât mai curând în cadrul actualului ciclu legislativ european.

Ministrul Energiei, Anton Anton, a declarat pe 23 ianuarie în Comisia de industrii, cercetare şi energie din Parlamentul European, că România va face eforturi pentru avansarea dosarului privind Directiva Gazelor, subiect care a dus la multe divergenţe de opinie între statele membre.

„În ceea ce priveşte Directiva de gaze naturale, preşedinţia română acţionează în mod constructiv pentru negocierea acestui dosar. Dorim stabilirea unui cadru legal european transparent, având în vedere voinţa politică a co-legiuitorilor. Preşedinţia română a iniţiat discuţii la nivel tehnic în această privinţă, săptămâna trecută, pe 15 ianuarie, în cadrul grupului de lucru Energie. Acest subiect este foarte sensibil din punct de vedere politic şi menţine divergenţe de opinie ale statelor membre. Preşedinţia română înţelege că acest dosar reprezintă o prioritate pentru Parlamentul European şi nu va prisosi niciun efort în consiliu pentru avansarea lui”, a spus ministrul.

Anton a precizat că România îşi propune să facă paşi substanţiali în aceste discuţii.

Grupul rus Gazprom livrează gaze naturale Germaniei printr-o serie de conducte amplasate în Marea Baltică, denumite Nord Stream. În 2015, Gazprom şi un grup de companii europene, respectiv E.ON, Wintershall, Shell, OMV şi Engie, au semnat un acord pentru realizarea proiectului Nord Stream 2, ce presupune construcţia a încă două conducte pe lângă cele două deja existente.

Cu o lungime de 1.200 de kilometri, Nord Stream 2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.

Conducta Nord Stream 2 este preconizată să devină operaţională la finele lui 2019. Costul total al proiectului este estimat la 9,5 miliarde euro.


There are no comments

Add yours