În unele regiuni ale ţării, costurile cu agentul termic vor ajunge la 15% din veniturile totale ale unor gospodării.
“Începând cu iarna viitoare, potrivit memorandumurilor cu Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, criteriile de acordare a subvenţiilor pentru populaţie se vor schimba. Acest lucru ar putea genera probleme sociale importante, ţinând cont de faptul că noi estimăm că, în absenţa unor modalităţi alternative de a distribui ajutoarele de căldură către categoriile vulnerabile de populaţie, costurile cu agentul termic ar putea depăşi nivelul acceptat de suportabilitate de 10% din veniturile medii pe gospodărie, ajungând la 12% la nivel naţional, sau chiar 14-15% în unele regiuni” a declarat Bogdan Belciu, Partener, Servicii de Consultanţă pentru Management, PwC România.
Potrivit unor surse guvernamentale, impactul tăierii subvenţiei guvernamentale ar putea conduce la o creştere a facturilor cu până la 60%, situaţaia fiind la latitudinea primăriilor, care pot decide să suplimenteze subvenţia locală, asta în cazurile în care şi aceasta nu va fi redusă.
Sistemul de furnizare centralizată a energiei termice din România necesită investiţii de 5 miliarde de euro în următorii 10 ani pentru a-şi îmbunătăţi eficienţa, a-şi reduce pierderile şi a se conforma cu standardele Uniunii Europene de mediu, potrivit unui raport al PricewaterhouseCoopers.
Citeşte şi: Cât va costa căldura la iarnă în București. La centralizat și cu centrală
Citeşte şi: Subvenția guvernamentală la căldură se taie. Cât costă energia termică în marile orașe, cu subvenții și fără
