Romgaz (17)

Guvernul începe să încaseze redevenţe la gaze cu 20% mai mari, fără ca preţurile să fi crescut. Perdanţii sunt Petrom şi Romgaz

Noul mod de calcul al redevenţelor la gaze, care trebuie plătite statului român preponderent de Petrom şi Romgaz, duce la creşterea încasărilor la buget, fără ca legea redevenţelor să fi fost schimbată. Taxele plătite de cele două companii statului român cresc substanţial, fără ca producătorii de gaze să câştige bani în plus.

De la 1 martie, redevenţele la gazele naturale extrase din România nu se mai calculează ca o cotă procentuală aplicată la preţul cu care producătorii vând efectiv gazele extrase, ci aplicată la preţurile de tranzacţionare de pe hub-ul de la CEGH (Central European Gas Hub) Viena.

În pofida opoziţiei întregii industrii şi a oficialilor pieţelor din România, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale emitea, în februarie, un ordin prin care preţul de referinţă pentru gazele naturale extrase în România se calculează  în funcţie de preţurile de tranzacţionare de la CEGH Viena, pe baza unei formule de calcul realizată împreună cu Universitatea de Petrol şi Gaze Ploieşti.

Astfel, potrivit metodologiei de calcul, pe care o puteţi vedea AICI, preţul mediu de referinţă pentru plata redevenţelor (plata se face luna următoare) este calculat în funcţie de “indicele bursier mediu la tranzacţionarea gazului natural afişat pe site-ul hub-ului ales de ANRM, PEGAS CEGH Day Ahead Market Single Day Select, VWAP/CEGHIX Central European Gas Hub AG (CEGH) pentru luna anterioară perioadei pentru care se calculează preţul de referinţă, în euro/MWh”.

Aşadar, procentul de redevenţă (între 3,5% şi 13%) se  aplică la valoarea medie a preţurilor spot din luna precedentă de la CEGH.

Însă, preţurile de la Viena sunt mai mari decât cele din România, la care producătorii vând gazele, ceea ce face ca statul să încaseze mai mulţi bani. Iar diferenţele nu sunt deloc mici.

Potrivit informaţiilor care apar în ultimul raport trimestrial al Petrom, media preţurilor de pe primul trimestru din acest an de pe pieţele centralizate din România (doar la Bursa Română de Mărfuri se fac momentan tranzacţii) a fost de 16,7 euro/MWh, în scădere. Însă, la CEGH, preţul mediu aferent primului trimestru a fost de 20,5 euro, în creştere. Aşadar, pe medie, preţul de la Viena a fost cu 22% mai mare decât cel de pe piaţa românească, iar Petrom şi Romgaz trebuie ca, din martie, să plăteasc redevenţa la acele preţuri.

Citeşte şi:

Ce se va alege de gazul din Marea Neagră românească, dacă se va scoate într-un final? Ruşii, şi nu doar ei, inundă Europa cu gaz

După ce ANRM a anunţat noul mod de calcul al redevenţelor, fostul CEO al Petrom, Mariana Gheorghe, a spus că, pe baza preţurilor de anul trecut,  dacă Petrom ar fi trebuit să plătească tot anul redevenţele raportat la preţul de hub din Austria, ar fi trebuit să plătească cu 25% mai mult. După cum se vede, diferenţialul de preţ din primul trimestru arată că estimarea era foarte aproape de adevăr.

Reiner Seele, CEO al OMV, grupul austriac care deţine Petrom, spunea în martie că formula de calcul al redevenţei pentru gazele extrase din România, legată de cotaţiile spot de la Viena, este “o prostie”.

“Principiul în sine este o prostie. De ce a ales România preţul de la Viena, de ce nu pe cel din Asia, că oricum e mai mai mare? Mai avem puţin si plătim la preţul de pe Lună”, a declarat Rainer Seele, ca răspuns la întrebarea legată de costul suplimentar pe care îl va avea OMV ca urmare a deciziei  Guvernului României de a stabili cota de redevenţă pentru gaze în funcţie de preţul gazelor de la Viena.

“E normal să plătim redevenţa la preţul pe care îl obţinem pentru gazul pe care îl extragem din România”, a spus Seele, fără să indice cât va plăti compania în plus statului român în urma acestei decizii.

Producţia naţională de gaze este de circa 11 miliarde de metri cubi.

Citeşte şi:

Două treimi din gazul din Marea Neagră va fi consumat în ţară, nu vom mai importa gaz rusesc – Deloitte

 


There are no comments

Add yours