eolian brandus rwea

“Eolienii” spun că nu mai au nevoie de certificate verzi în România, Guvernul ar putea acorda o nouă subvenţie generalizată

Industria eoliană spune că nu mai are nevoie de subvenţii şi că a ajuns deja competitivă pe piaţă. Guvernul României ar putea însă acorda o subevnţie generalizată în viitor, pentru toate sursele de energie electrică, dacă va avea acceptul Comisiei Europene.

“Istoric vorbind, sectorul regenerabilelor a fost caracterizat prin subvenţii intensive. Azi, eolianul a devenit cea mai ieftină tehnologie. Suntem deja competitivi pe piaţă”, a declarat Claudia Brânduş, preşedinte al Asociaţiei Industriei Eoliene, RWEA, la conferinţa “Energy Transition 2018”, care a marcat şi aniversarea a 10 de ani de la momentul în care s-au instalat primele turbine eoliene în România.

“În România, am îmbunătăţit performanţele, am scăzut costurile, oferim uneori mai mult de 30% din necesarul de energie al ţării”, a spus Branduş.

România avea, la finalul anului trecut, capacităţi de energie regenerabilă de circa 5.000 de MW care primesc certificate verzi, plătite apoi de consumatori, prin facturi, din care 3.105 MW eoliene, 1.360 MW fotovoltaice, 342 MW hidro şi 142 MW biomasă şi biogaz. Consumatorii finali de energie electrică plătesc echivalentul a 11,7 euro/MWh, pentru susţinerea energiei verzi. Investiţiile în sectorul energiei regenerabile se ridică la circa 8 miliarde de euro.

România a depăşit ţinta de energie regenerabilă, înregistrând încă din anul 2016 o pondere a energiei electrice din surse regenerabile de 24% din consumul naţional, în condiţiile în care ţinta Uniunii Europene este de 20% pentru anul 2020.

Potrivit declaraţiei lui Brânduş, aşadar, în condiţiile unei scăderi a costurilor cu echipamentele, după anul 2032, anul în care expiră actuala schemă de sprijin prin certificate verzi, în teorie consumatorii nu vor mai plăti subvenţii pentru eolian, care s-ar susţine singur, pe piaţă.

Potrivit unor statistici Bloomberg New Energy Finance, prezentate la “Energy Transition 2018” costul instalării unui MW în eolian scăzut cu 30% din 2010 până acum. La rândul lui, Giles Dickinson, CEO al Wind Europe, asociaţia care reprezintă industria eoliană de pe tot continentul, a spus că eolianul a ajuns să aibă un cost de producţie cuprins între 35 şi 65 de euro/MWh, mai mic decât cel al energiei din surse convenţionale.

Contractele pe diferenţă

Totuşi, consumatorii de energie din România ar putea plăti o subvenţie generalizată, prentru toate tipurile de energie, şi încă nu se cunoaşte impactul acesteia în facturi, deşi putem bănui că va fi mai mică. “Princioiul Ministerului Energiei este neutralitatea tehnologică. Orice tehnologie care se susţine, va fi sprijinită, eventual cu un mic sprijin”, a declarat Niculae Havrileţ, actual consilier al ministrului Energiei şi fost preşedinte al ANRE.

“Am cerut un studiu pentru contractele pe difererenţă pentru fiecare tehnologie. Trebuie să vedem apoi dacă, în funcţiede rezultat, vom avea şi susţinerea Comisiei Europene”, a spus Havrileţ.

Mecanismul CfD înseamnă de fapt posibilitatea subvenţionării unei părţi din preţul de vânzare a energiei electrice pentru producătorii care vor avea acces la această schemă de sprijin. El funcționează prin stabilizarea veniturilor pentru producători, la un nivel de preț fix cunoscut sub numele de „preț de exercitare” (strike price), stabilit pentru fiecare nouă investiţie.

Astfel, producătorii vor obține venituri din vânzarea de electricitate pe piața competitivă, iar în cazul în care prețul obținut de ei pe piață este sub prețul de exercitare, vor primi o plată reprezentând diferența dintre prețul de referinta și prețul de exercitare.

În schimb, dacă preţul energiei pe piaţă creşte, iar prețul obținut din vânzarea de electricitate este mai mare decât prețul de exercitare, producătorii trebuie să ramburseze diferența, până la nivelul prețului de exercitare.

Prețul de referință se stabilește pentru fiecare tip de tehnologie care va putea beneficia de sprijin sub forma mecanismului CfD, pe baza valorilor medii înregistrate pe piețele centralizate în perioadele similare din anii precedenți.

Mecanismul se va aplica, teoretic, pe toata durata de viaţă a unităţii de generare.

Studiul va trebui să indice şi care va fi impactul final al introducerii acestui mecansim, dacă banii vor fi plătiţi de ceilalţi consumatori de energie electrică prin facturi, sau dacă impactul va fi suportat de la bugetul de stat, şi să indice şi cum trebuie adaptată legislaţia pentru ca această schemă de sprijin să fie aprobată de Comisia Europeană.

De acest studiu depinde viitorul construcţiei reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, un proiect de 6 miliarde de euro, pe care România vrea să îl deruleze în parteneriat public privat cu firma chineză China General Nuclear Power (CGN).


There are no comments

Add yours