De ce cresc facturile la gaze când aşteptările consumatorilor sunt ca ele să scadă? – Dumitru Chisăliţă

Tot mai mulţi clienţi primesc notificări de la furnizori referitoare la creşterea preţurilor la gaze, şi sunt bulversaţi de faptul că noua OUG 114 spunea că din primăvară preţul de achiziţie al gazelor se plafonează sub cel de acum. Explicaţiile situaţiei vin de la Dumitru Chisăliţă, expert în piaţa de gaze şi fondator al Asociaţiei “Energia Inteligentă”.

Iată, intergral, ce spune Chisăliţă, pe pagina Asociaţiei “Energia Inteligentă”

“Consumatorii au fost înștiințați de furnizori că vor opera modificări în prețul de vânzare a gazelor naturale, urmând ca acesta să fie mai mare începând cu 1 ianuarie 2019, datorită OUG 114/2018. Astfel, în plină iarnă consumatori casnici și industriali se văd în situația de a plăti mult mai mult pentru gaze decât în anul anterior și chiar mai mult decât în ultimele luni ale anului 2018.

Asociația Energia Inteligentă a primit numeroase sesizări de la consumatorii de gaze, cu care a interacționat urmare a Caravanei Preț Corect La Gaze (derulată de Asociație începând cu anul 2015, cu scopul educării consumatorilor), privind notificările primite în ultima perioadă care îi anunțau că vor trebui să plătească un preț mai mare pentru gazele naturale pe care le consumă începând cu 1 ianuarie 2019.

Consumatorii  de gaze sunt bulversați de motivul invocat de furnizorii de gaze – emiterea OUG 114/2018, deoarece așa cum este cunoscută de ei ”această Ordonanță se referă la plafonarea prețului gazelor naturale”, adică așteptarea consumatorilor era de reducere a prețului gazelor naturale și nicidecum de creștere a prețului gazelor naturale.

OUG 114/2018, sub aspectul plafonării prețului la gazele naturale, se referă exclusiv la gazele naturale din producția internă, iar această prevedere se va aplica doar de la 1 aprilie 2019, ceea ce permite furnizorilor să opereze aceste modificări în prețurile finale la consumatori. Dar, având în vedere că OUG 114/2018 stabilește plafonarea prețului gazelor naturale doar la achiziția de gaze din producția internă (și această măsură începând doar cu 1 aprilie 2019), furnizorii vor avea posibilitatea să crească prețul gazelor naturale la consumatorii casnici și noncasnici din piața liberă și după 1 aprilie 2019. Mai departe de dorința naturală a furnizorilor de a mai adăuga un ban la profitul lor, atunci când o conjuctură așa cum este cea indusă de OUG 114/2018 apare, este necesar să facem o radiografie și a situației consumului și surselor de gaze din aceasta iarnă.

 

Astfel:

-consumul de gaze naturale zilnic s-a găsit peste media zilnică a consumului iernii trecute, cu până la 10%;

-gazele din producția zilnică destinată consumului pieței a scăzut cu până la 10%;

-ponderea importurilor în balanța zilnică a acestei ierni a ajuns până la cca 25-30% (prețul mediu al gazelor din import este cu până la 30% mai mare decât prețul mediu de livrare a gazelor din producția internă);

-ponderea gazelor naturale din depozitele de înmagazinare în balanța zilnică a acestei ierni a ajuns până la cca 25-30% (prețul mediu al gazelor din depozitele de înmagazinare este cu până la 20% mai mare decât prețul mediu de livrare a gazelor din producția internă).

Aceste elemente determină modificări importante în costurile cu sursele de gaze naturale, dar consider că nu sunt motivele principale ale recentelor înștiințări primite de la furnizori, cu privire la creșterea prețului gazelor naturale la consumatorii finali de pe piața liberă. Consider că furnizorii doresc creșterea prețului din dorința de a-și recupera “taxele” retroactive impuse de Ordonanța, luând în considerare practica legislativă impredictibilă din România.

Consumatorii de gaze vor fi în continuare contrariați de ceea ce au înțeles din ”plafonarea prețului gazelor naturale”, respectiv așteptarea de scădere a prețului la gaze și ”comportamentul furnizorilor” de a crește prețul gazelor naturale. Această situație tensionată care s-a indus în piață va determina o stare de neîncredere în furnizori, și mai ales în ideea de Piață Liberă care a prins atât de greu în România. Această stare de neîncredere se poate identifica și prin creșterea bruscă a divergențelor comerciale între clienți și furnizori, multe dintre acestea urmând a se muta în instanță cu implicații negative pentru toate părțile (inclusiv pentru instanțe care vor fi sufocate cu astfel de cazuri)”.

Dumitru Chisăliţă, analist al pieţei de gaze, a fost director în Romgaz şi Transgaz. Chisăliţă, a absolvit Facultatea de Inginerie Sibiu – Specializarea Ingineria și managementul sistemelor de producție, are masterate în „Valorificarea Gazelor Naturale” Universitatea Sibiu, în „Managementul și marketingul petrolului” Universitatea Petrol și Gaze Ploiești, în „Modernizarea energetică a clădirilor” Universitatea Brașov. Este fondator al proiectului Asociaţia Energia Inteligentă

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *