contor caldura

Contorizarea individuală a căldurii, din nou în discuţie. Pericolul care pândeşte milioane de locuitori la bloc

Protecţia Consumatorilor vorbeşte despre necesitatea contorizării individuale a consumului de energie termică din blocuri. ANRE ar fi spus că încă nu se poate, deşi, cu mai mult timp în urmă, tot un oficial al ANRE spunea că trebuie făcută, pentru că altfel factura la întreţinere poate exploda. De la anul, în baza unei legi.

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a propus Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) introducerea contorizării individuale pentru fiecare apartament de bloc în cazul energiei termice, a declarat, marţi, Mihai Meiu, director în cadrul ANPC, în cadrul conferinţei PRIA Energy, citat de Agerpres.

„Am făcut o propunere la ANRE prin care să se facă contracte individuale pe apartamentul de bloc, pentru că nu este normal ca într-un loc în care jumătate plătesc, iar jumătate nu plătesc, să se taie căldura la toţi pentru că unii nu plătesc. Ne-am izbit de un zid. Ni s-a spus că nu se poate, că legea defineşte nu ştiu cum, că în final trebuie făcută o modificare de lege şi că nici nu este rentabil pentru furnizori. Că furnizorul preferă să ia de la tot blocul odată, decât să discute cu fiecare apartament în parte. O rezolvare va trebui totuşi să existe”, a spus reprezentantul ANPC.

Pe de altă parte, în luna octombrie a anului trecut, vicepreşedintele ANRE, Emil Calotă, declara, în cadrul unei conferinţe, că introducerea contoarelor individuale la căldură şi gestionarea integrată a sistemului centralizat de termoficare (producţie, transport şi distribuţie a agentului termic) sunt singurele soluţii pentru problema încălzirii urbane în România.

Legea care poate scumpi masiv căldura

În luna aprilie a anului viitor va intra în vigoare legea 196/2016, privind venitul minim de incluziune. Un articol al acestei legi arată că subvenţia la încălzire, acordată de autorităţile locale, de care beneficiază acum toată lumea, va trebui acordată individual, fiecărui beneficiar. Iar fiecare consumator trebuie să aibă contract cu furnizorul de energie termică. Lucru care acum nu se întâmplă în general, contractele fiind încheiate între furnizorul de energie termică (RADET, în cazul Bucureştiului), şi asociaţiile de proprietari/locatari.

Iar existenţa unui contract direct cu consumatorul presupune şi contorizarea individuală a consumului de energie termică. Adică o raritate, în momentul de faţă, în apartamentele din blocurile racordate la sistemul centralizat de încălzire: nu există contor de căldură pentru fiecare apartament, ci doar la nivel de scară de bloc.

Iată ce spune legea:

„Sumele reprezentând cheltuielile pentru încălzirea locuinței, aferente consumului de energie termică, energie electrică sau de gaze naturale, plătite direct de consumatorii titulari de contract de furnizare a energiei termice sau convenție individuală, respectiv contract de furnizare a gazelor naturale sau a energiei electrice, precum și ajutoarele pentru încălzirea locuinței achitate de agențiile teritoriale pentru plăți și inspecție socială ori de autoritățile administrației publice locale, în condițiile prezentei legi, se colectează în conturile tip ESCROW, astfel cum sunt definite în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2001 privind reglementarea unor măsuri de asigurare a fondurilor necesare în vederea furnizării energiei termice și a gazelor naturale pentru populație, aprobată cu modificări prin Legea nr. 84/2002, cu modificările și completările ulterioare, deschise la bănci de către distribuitorii și producătorii de energie termică, furnizorii de gaze naturale și furnizorii de energie electrică”.

Iar OUG nr 115/2001 spune aşa, la articolul 3:

„În conturile de tip „ESCROW” prevăzute la alin. (1) beneficiarii de energie termică vor vira sumele aferente energiei termice consumate, iar autoritățile locale vor vira subvențiile pentru acoperirea diferențelor de preț și de tarif pentru energia termică livrată populației, precum și ajutoarele bănești pentru energia termică care se acordă categoriilor defavorizate ale populației, potrivit legii. Agenții economici producători și/sau distribuitori de energie termică sunt obligați să înscrie în facturile privind livrarea energiei termice conturile de tip „ESCROW” în care vor încasa valoarea acesteia”.

În momentul de faţă, în Bucureşti, gigacaloria costă 342 de lei, dar populaţia plăteşte doar 164 de lei, diferenţa fiind acoperită de Primărie, care acordă subvenţia către RADET. Într-un an, subvenţia este de 160 de milioane de euro.

Situaţia a fost observată chiar de vicepreşedintele ANRE, la începutul lunii martie.

„Legea schimbă forma în care se subvenţionează energia termică. Cele 160 de milioane de euro trebuie acordate direct consumatorilor. Ajutorul se acordă pe bază de contracte individuale. Mi-e teamă că, pe baza acestei legi (196/2006 – n.red.), nu se mai poate acorda ca acum, la toată lumea. Subvenţia ar trebui dată pe baza contractelor individuale, asociaţia nu poate primi prin lege subvenţie” a spus Calotă, pentru ECONOMICA.NET.

„Trebuie schimbat fundamental sistemul, ca să protejăm consumatorul. Trebuie să facem nişte paşi clari”, a mai spus Calotă.

El s-a mai referit şi la faptul că, până la finalul anului trecut, doar 40% dintre blocuri aveau montate contori sau repartitoare deşi procentul ar fi trebuit să fie de 100%, asumat prin lege.

La sfârşitul anului trecut, în România erau racordate la sistemul centralizat circa 1,2 milioane de apartamente. Dintre acestea, 562.000 sunt în Bucureşti, iar mare parte ar putea să nu mai primească subvenţia, în iarna 2018-2019, dacă interpretarea dată de Calotă este corectă şi dacă nu vor fi încheiate contracte individuale de furnizare a energiei termice.


There are no comments

Add yours