nuclear rosatom

Atomiştii români: Pentru a-şi atinge ţintele de mediu, Europa trebuie să crească rolul energiei nucleare

Reprezentanţii industriei nucleare din România apreciază că ţintele Europei de reducere a emisiilor pot fi atinse printr-o mai mare contribuţie a energiei nucleare în mixul energetic european. Ei aduc în atenţia publicului rezultatele unui studiu care arată că, dacă nuclearul va fi marginalizat, consumul de energie electrică al continentului nu va putea fi asigurat în condiţii sustenabile.

“Energia nucleara asigura in prezent o patrime din energia produsa si consumata in Europa. Contributia acesteia trebuie sa creasca pentru a permite Europei si tarilor membre sa atinga tintele de dacarbonizare, corelat cu cresterea consumului. Acestea sunt concluziile celui mai recent studiu realizat de FTI Consulting Energy la nivel European, in contextul pregatirii viziunii si politicilor energetice ale UE pentru orizontul anilor 2050”, spune Romatom.

Potrivit tintelor de mediu asumate de statele membre in cadrul acordului de la Paris ratificat de Parlamentul European, emisiile de gaze cu efect de sera trebuie sa fie reduse  cu 80% pana la nivelul anilor 2050, cu o tinta de 40% pana in anul 2030. De asemenea, consumul de energie este estimat sa creasca cu 1% pe an ca urmare a electrificarii transportului si a industriei, crestere care va depasi economia de electricitate realizata prin mecanisme de eficientizare a consumului la consumatorul final.

Studiul realizat de FTI Consulting Energy ale cărei concluzii au fost prezentate de Romatom, a luat in calcul  trei scenarii de evolutie a productiei de energie nucleara, pe baza capacitatilor existente si a celor aflate in constructie sau planificate.

Primul scernariu este cel in care productia de energie nucleara scade la 36 GW la nivelul anilor 2050 de la nivelul actual de 120 GW, ceea ce va conduce la necesitatea de a suplini necesarul de energie din alte surse. Daca acest gol de putere ar fi asigurat din surse regenerabile, suprafata de teren ocupata de acestea ar fi de aproximativ jumatate din suprafata Belgiei, fara a mentiona caracterul intermitent al acestora. Sursele regenerabile ar trebui asigurate de un back-up din surse cu caracter constant. Daca acest gol de energie ar fi asigurat din surse fosile, atunci ar fi necesara punerea in functiune a 2790 TWh capacitati de productie conventionale, ceea ce reprezinta o crestere cu 20% a flotei existente. Dependenta UE de combustibili fosili ar creste cu 36% fata de gaz si 18% fata de carbune in intervalul 2020-2050. In acest scenariu, emisiile de dioxid de carbon ale sectorului energetic ar creste cu 17% pana in 2050 fata de nivelul acestora din 2020, fara a mentiona efectele asupra cresterii pretului la energie si reducerii locurilor de munca de inalta specializare pe care industria nucleara le asigura in prezent

Al doilea scenariu este cel in care productia de energie nucleara se mentine la nivelul curent, scenariu in care atingerea tintelor de mediu are o probabilitate mai ridicata decat in cel anterior.

Al treilea in care productia de energie nucleara creste la 150 GW, ceea ce ar produce beneficii inerente si cascadate pe indicatorii analizati: securitate in aprovizionare, sustenabilitate si economicitate.  In scenariul in care sunt realizate investitii in constructia de noi capacitati nucleare si retehnologizarea celor existente, efectele asupra mediului inconjurator ar fi notabile: o reducere cu 14% a poluarii aerului si apei, o reducere cu 15% a emisiilor de dioxid de sulf si alte gaze cu efecte negative asupra sanatatii populatiei si mediului. In plan economic, impactul tranzitiei la o economie cu emisii reduse de carbon asupra consumatorului ar fi semnificativ absorbit odata cu cresterea procentului de energie nucleara, generand o valoare totala de 350 miliarde Euro, ceea ce se traduce intr-o economie de 5% a costului total suportat de consumatorul din UE in intervalul 2020-2050. De asemenea, costurile asociate constructiei de noi unitati nucleare sunt asteptate sa scada o data cu dezvoltarea economica a acestui sector, realizarea de inovatii si imbunatatiri tehnologice cu aproximativ 37% pana la nivelul anilor 2050. Scenariul optimist de crestere a productiei de energie nucleara la 150GW pana in 2050 de la 120 GW in prezent ar genera de asemenea 1 milion ani-munca in joburi inalt specializate in proiectarea, constructia si operarea de centrale nucleare.

Citeşte şi:

Nuclearelectrica începe să cumpere din nou uraniu românesc pentru centrala de la Cernavodă

In Romania, continuarea programului nuclear, prin proiectele strategice pe care le dezvoltam, retehnolgizarea Unitatii 1 si proiectul Unitatilor 3 si 4 dar si prin proiectele conexe din cercetare, fizica, managementul deseurilor, se aliniaza scenariilor europene de reducere a emisiilor de carbon si de tranzitie catre o economie bazata pe surse eficiente si nepoluante, care sa fie in acelasi timp sustenabile pentru industrie si pentru populatie si sa asigure si cresterea economica pe care ne-o dorim. Scenariul cresterii productiei de energie din surse nucleare prezentat de studiul FTI este perfect realizabil in conditiile in care in Europa sunt in constructie sau planficate inca 28 de unitati nucleare care ar genera aproximativ 30GW energie nucleara suplimentara. Mentinerea unui trend ascendent al investitiilor in domeniul nuclear in conditiile unei piete a energiei echilibrate, corelat cu nevoile in crestere ale industriei si populatiei, se contureaza a fi solutie atat din punct de vedere tehnic cat si economic pentru provocarie energetice pe termen scurt, mediu si lung”, a declarat Cosmin Ghita, preşedintele Romatom şi director general al Nuclearelectrica.

Nuclearelectrica, companie de stat, operează singura centrală nucleară din România, cea de la Cernavodă, care are două unităţi de câte 700 MW fiecare. Centrala a fost proiectată în perioada comunistă, dar cu tehnologie canadiană CANDU, pentru cinci unităţi, care au fost începute, una a fost dezafectată, iar acum statul român încearcă să mai finalizeze două, în parteneriat public-privat.

ROMATOM s-a constituit la data de 10 ianuarie 2001, când 14 companii, cu capital privat sau de stat, precum şi două asociaţii non-guvernamentale, au decis constituirea Forumului Atomic Roman. În prezent, ROMATOM numără peste 30 de membri.

Asociaţia are drept scop promovarea utilizării în scopuri paşnice a energiei nucleare în Romania şi susţinerea programului nuclear naţional, precum şi coordonarea tuturor activităţilor asumate prin aderarea şi participarea Asociaţiei la FORATOM – Forumul Atomic European. Totodată, ROMATOM militează pentru protecţia şi promovarea intereselor membrilor săi, reprezentând vocea industriei nucleare naţionale, având în vedere nivelul tehnologic şi de know-how dobândite, în vederea fructificării acestora în practică.

 

 


There are no comments

Add yours