Ambasada SUA la Bucureşti explică României de ce e bine să facă legea care să permită Exxon, Petrom şi Carlyle să scoată gazele din Marea Neagră

După finalizarea Congresului Mondial al Gazelor, care a avut loc la Washington, ambasada Statelor Unite la Bucureşti a publicat pe pagina de facebook un mesaj în care explică de ce este bine pentru România să adopte legislaţia care să permită extracţia gazelor din Marea Neagră, proces în care sunt implicate două mari companii americane.

“Conferinţa Mondială a Gazelor tocmai s-a încheiat la Washington, DC. SUA sprijină de mulţi ani securitatea energetică europeană şi diversificarea surselor şi rutelor de tranzit. România are o oportunitate extraordinară de a adopta o legislaţie care să permită exploatarea resurselor de hidrocarburi din Marea Neagră. Producţia viitoare de gaze din Marea Neagră va aduce beneficii tuturor românilor, generând venituri masive pentru economia românească, trimiţând un semnal puternic investitorilor din întreaga lume şi transformând România în lider regional în eforturile de sprijinire a securităţii energetice”, scrie ambadsada Statelor Unite în România pe pagina sa de facebook.

În acelaşi mesaj, ambasada trimite la un link la un interviu acordat de Sandra Oudkirk, secretar asistent adjunct pentru diplomaţie energetică în cadrul Departamentului de Stat al SUA publicaţiei G4Media.

În acel interviu, Sandra Oudkirk a avertizat că în lipsa cadrului legislativ nici o companie nu va investi și a spus că în domeniul energetic România concurează cu tot restul lumii, proiectele de investiții propuse companiilor americane fiind analizate la concurență cu cele de pe tot globul.

Diplomatul american a vorbit și despre proiectele energetice ale Rusiei în Europa, avertizând că ”există riscul ca Rusia să folosească energia ca armă economică, pentru a constrânge politic ţările care depind de ea pentru electricitate şi energie termică”.Mai mult, Sandra Oudkirk a declarat că proiectele sprijinite de Kremlin ”exportă în inima Europei practicile oligarhice atât de des întâlnite în prezent în Rusia”.

La Congresul Mondial al gazelor a participat vicepremierul României, Ana Birchall. Potrivit Ambasadei SUA la Bucureşti, în vizita din SUA Birchall s-a întâlnit cu Secretarul de Stat Mike Pompeo şi cu cel al Energiei, Rick Perry, pentru discuţii care au vizat întărirea şi aprofundarea Parteneriatului Strategic.

Mesajul ambasadei SUA vine în contextul întârzierii adoptării, de către Legislativul de la Bucureşti, a legii offshore, vitală pentru viitorul exploatării gazelor din Marea Neagră.

Citeşte şi:

Kristof Terhes, CEO al FGSZ: România nu are ce să facă cu tot gazul din Marea Neagră. Ce faceţi cu el, un foc mare?

În zona continentală a Mării Negre se derulează două proiecte de anvergură. Primul, în zona de apă adâncă, derulat de compania americană ExxonMobil şi OMV Petrom, unde s-au descoperit reserve potenţiale de gaze de până la 84 de miliarde de metri cubi, iar al doilea, derulat de fondul de investiţii american Carlyle, prin Black Sea Oil and Gas (BSOG), în zona de apă mică, are un potenţial cuprins între 10 şi 20 de miliarde de metri cubi. În acest al doilea caz primele gaze vor ajunge la ţărm anul viitor, în timp ce, în primul caz, Exxon şi Petrom vor anunţa în acest an dacă vor lua decizia exploatării comerciale. În caz pozitiv, gazele vor ajunge la ţărm în anul 2020.

Proiectul legii offshore-ului garantează companiilor petroliere care au concesionate perimetre în Marea Neagră că, în afara redevenţei actuale, statul român nu va mai impune vreo taxă cât timp există acordurile petroliere. Iar, dacă totuşi o va face, va fi obligat să restituie banii firmelor, la cerere, în fiecare an. În schimb, companiile petroliere sunt obligate să lucreze cu firme româneşti şi să angajeze forţă de muncă locală.

Citeşte şi:

Statul impune amenzi de sute de milioane de dolari petroliştilor din Marea Neagră dacă nu lucrează cu români

Aceste două puncte, în special cel legat de taxare (petroliştii spun că în offshore nu ar trebui să se aplice impozitul suplimentar de 80% pe preţul care depăşeşte 85 de lei/MWh de gaz, aşa cum se întâmplă acum cu gazele exploatate deja) mai sunt în dispută.

Totuşi, după luni de dezbateri, proiectul de lege nu a plecat încă de la Comisia de Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor, condusă de deputatul PSD Iulian Iancu pentru a putea fi votat. Temerea companiilor petroliere este că aprobarea legii va fi împinsă în toamnă, în condiţiile în care, în această vară, Exxon şi Petrom trebuie să ia decizia finală de investiţieîn acest proiect şi nu pot să o facă fără a avea legea adoptată. Iancu a spus că ultima dezbatere va avea loc în Comisie săptămâna viitoare, iar legea va intra la vot în sesiunea extraordinară a Parlamentului dinaintea vacanţei parlamentare.

Citeşte şi:

Mesaj al Ambasadei SUA pentru România, în zilele când se decide în Parlament viitorul gazelor din Marea Neagră: Nu sprinjiniţi gazoductul rusesc Nord Stream 2!

 

 

 

 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *